~ MEDITATIA ~

Allah Preaînaltul spune:
Care te vede când te ridici [pentru Rugãciune] / Şi care vede şi
mişcãrile tale împreunã cu cei care se prosterneazã. (26 : 218, 219)
El este cu voi, oriunde v-aţi afla. Şi Allah vede bine ceea ce faceţi.
(57 : 4)
Lui Allah nu-I este nimic ascuns, nici de pre pãmânt şi nici din
cer. (3 : 5)
Domnul tãu este la pândã. (89 : 14)
El [Allah] cunoaşte hainia din ochi şi ceea ce ascund piepturile.
(40 : 19)


60. 'Umar ibn al-Khattab (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: Şedeam odatã în compania Trimisului lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!), când în faţa noastrã a apãrut o persoanã înveşmântatã în haine de un alb strãlucitor şi cu un pãr negru ca şi pana corbului. Faţa lui nu purta nici un semn de obosealã de pe urma cãlãtoriei şi nici unul dintre noi nu l-a recunoscut pânã când nu s-a aşezat în apropierea Profetului. Apoi a îngenuncheat în faţa lui, şi-a pus mâinile pe coapse şi a zis: O, Muhammad, vorbeşte-mi despre Islam. El a rãspuns: Islamul înseamnã sã mãrturiseşti cã nu existã alt Dumnezeu decât Allah şi cã Muhammad este Trimisul lui Allah, sã faci Salat (rugãciuni), plãteşti Zakat (milostenie), ţii post de Ramadan şi faci Hajj (pelerinaj) la Casã, dacã ai posibilitatea materialã sã susţii cãlãtoria pânã acolo. El a rãspuns: Ai grãit adevãrul. Noi am fost uimiti sã vedem cã l-a cercetat şi apoi i-a confirmat spusele. Dupã care a cerut: Vorbeşte-mi despre credinţã. Profetul a zis: Aceasta înseamnã sã crezi în Allah şi în Scripturile Sale, în Apostolii Sãi şi în Ziua de Apoi, precum şi în predestinare - atât în rãu cât şi în bine. El a zis: Ai grãit adevãrul. Apoi a cerut: Vorbeşte-mi despre Ihsan (faptele bune). Profetul a zis: aceasta înseamnã sã-l slujeşti pe Allah, deopotrivã dacã Îl poti vedea sau dacã nu Îl poti vedea. Allah te vede cu siguranţã. El a cerut: Vorbeşte-mi de Ziua Judecãţii. Profetul a rãspuns: Cel întrebat nu ştie mai multe decât cel care întreabã. El a zis: Vorbeşte-mi despre câteva din semnele sale. El a zis: Acestea sunt - cã o slujitoare îşi va initia stãpânul şi cei desculti, dezbrãcati şi sãraci vor stãpâni în lãcaşuri minunate. Apoi el a plecat. Trimisul lui Allah a tãcut o bunã bucatã de vreme, apoi mi-a zis: O, 'Umar! Ştii cine a fost cel care m-a cercetat? Eu am rãspuns: Allah şi Trimisul Sãu ştiu mai bine. Profetul (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a zis: Fãrã îndoialã cã este Gavriil; el a venit la noi sã vã înveţe despre religia noastrã.
(Muslim)


61. Abu Dharr şi Mu'adh ibn Jabal (Allah sã-i aibã în mila Sa!) au relatat cã Trimisul lui Allah a zis: Temeţi-vã de Allah oriunde vã aflaţi; iar dupã ce aţi fãcut rãu, sã faceţi fapte bune, ca sã le şteargã pe cele rele şi purtaţi-vã cu bunãvoinţã faţã de oameni.
(Tirmidhi)


62. Ibn 'Abbas (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat: Într-o zi cãlãream în spatele Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) când el a zis: Ascultã! Aş vrea sã te lãmuresc în anumite lucruri. Respectã (poruncile lui Allah) şi pãzeşte Poruncile lui Allah, cãci el te va urmãri în ceea ce faci. Pãziţi drepturile Lui, cãci El va fi întotdeauna cu voi. Când trebuie sã cereţi, cereţi numai de la El; iar când aveţi nevoie de ajutorul Sãu, imploraţi-L numai pe Allah singur, pentru ajutor. Amintiţi-vã cã, dacã toatã lumea la un loc vrea sã facã bine, nu vor reuşi sã vã dea nimic în afarã de ceea ce a menit Allah dinainte (pentru voi), iar dacã toţi se unesc împotriva voastrã, nu vor putea sã vã facã nici un rãu în afarã de ceea ce a hãrãzit Allah împotriva voastrã. Condeiele au fost ridicate şi puse la o parte, iar cerneala din cartea predestinãrii s-a uscat.
(Tirmidhi)
O altã versiune este: Pãziţi Poruncile lui Allah, cãci Îl veţi afla dinaintea ochilor voştri. Rostiţi-I numele când vã bucuraţi de bunãstare şi El îşi va aduce aminte de voi când sunteţi strâmtoraţi. Fiţi siguri în ceea ce vã împinge la greşealã, nu va fi cãlãuzã pentru voi pe calea dreaptã, iar ceea ce vã îndeamnã la bine, nu vã duce pe voi la rãtãcire. Amintiţi-vã cã ajutorul lui Allah este pentru cei ce rãmân rãbdãtori şi bunãstarea vine dupã nenorocire, cãci înlesnirea vine dupã neajunsuri.


63. Se relateazã de cãtre Anas (Allah sã-l aibã în mila Sa!): Voi vã dedaţi la fapte (rele) care sunt mult mai aproape de voi decât un fir de pãr, dar noi, în vremea Trimisului lui Allah, am renunţat la ele, cãci le-am crezut dãunãtoare.
(Bukhari)


64. Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Profetul a spus: Allah simte sfiala (în comportamentul) slujitorilor Sãi (care Îi este plãcutã), dar sfiala lui Allah este atâtatã la vederea unui om ce comite astfel de fapte (rele), cãci sunt nelegiuite.
(Convenit)


65. Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã el l-a auzit pe Profet spunând: Între Bani Isra'il erau trei oameni, un lepros, un chel şi un orb pe care Allah a vrut sã-i punã la încercare. Astfel, El a trimis la ei un înger care a venit la lepros şi l-a întrebat ce şi-ar dori mai mult, iar el a rãspuns: O faţã frumoasã, o piele curatã şi sã scap de ceea ce-i face pe oameni sã mã dispreţuiascã. La care, îngerul l-a atins şi urâţenia a dispãrut, iar el a primit o faţã frumoasã şi o piele curatã. Dupã care, îngerul l-a întrebat ce bunuri i-ar place mai mult sã aibã şi el i-a rãspuns cã ar dori sã aibã nişte cãmile - sau, poate cã a zis vite, cãci Isaq (unul dintre cei ce a transmis tradiţia) nu era sigur, însã ori leprosul ori cel chel a zis: cãmile şi celãlalt a zis: vite. El a primit o cãmilã în vârstã de zece luni. Îngerul i-a urat ca binecuvântarea lui Allah s-o însoţeascã. Apoi, a mers la cel chel ţi l-a întrebat ce i-ar place mai mult, iar el a rãspuns: Un pãr frumos şi sã scap de ceea ce mã face dispreţuit în faţa oamenilor. La care, îngerul l-a atins şi chelia i-a dispãrut şi în loc, i-a crescut un pãr frumos. Apoi, l-a întrebat: Ce bunuri şi-ar dori mai mult? El a rãspuns cã şi-ar dori vite, aşa cã a primit o vacã ce sta sã fete. Îngerul a binecuvântat- o în numele lui Allah. Dupã care, îngerul a mers la omul cel orb şi l-a întrebat ce şi-ar dori mai mult, iar el a rãspuns: Allah sã-mi redea vederea, ca sã-i pot vedea pe oameni. Îngerul l-a atins şi Allah i-a redat vederea. Apoi l-a întrebat ce bunuri şi-ar dori mai mult, iar omul i-a rãspuns cã şi-ar dori oi, aşa cã a primit o oaie ce sta sã fete. Animalele s-au înmulţit mult, astfel cã fiecare din cei trei avea câte o turmã de cãmile, vite şi oi. Apoi, îngerul a venit la cel ce fusese lepros, sub înfãţişarea unui lepros şi a zis: sunt un om sãrman şi proviziile mi s-au terminat în cãlãtorie, iar singurul mijloc de a ajunge la destinaţie se aflã acum în mâna lui Allah şi în mâna ta, deci te rog, în numele Lui, Cel care ţi-a dat o faţã frumoasã, o piele curatã şi avere, sã-mi dai o cãmilã ca sã-mi pot încheia cãlãtoria, dar el a rãspuns: Am multe datorii de plãtit. Atunci îngerul a zis: Mi se pare cã te cunosc. Nu erai tu un lepros de care oamenii se fereau şi un sãrman cãruia Allah i-a oferit bunãstare? El a rãspuns: Am ajuns moştenitorul acestei averi de pe urma unuia cu poziţie înaltã, ca unul cu poziţie înaltã ce mã aflu. Şi îngerul a spus: Dacã minţi, fie ca Allah sã te întoarcã la starea dinainte. Apoi, a mers la cel ce fusese chel, sub înfãţişarea unui chel şi a spus acelaşi lucru ca şi celui dinainte şi a primit un rãspuns asemãnãtor. Atunci el a zis: Dacã minţi, fie ca Allah sã te întoarcã la starea dinainte. Apoi îngerul a mers la cel ce fusese orb şi i-a zis: Sunt sãrman şi cãlãtor iar proviziile mi s-au terminat în cãlãtorie; singurul mijloc de a ajunge la destinaţie se aflã în mâna lui Allah, deci şi în mâna ta, de aceea te rog, în numele Lui, Cel care ţi-a redat vederea, sã-mi dai o oaie ca sã pot ajunge la capãtul cãlãtoriei mele. Omul a rãspuns: Aşa este, eram orb. Allah mi-a redat vederea, deci ia ceea ce vrei şi lasã ce vrei. Jur pe Allah cã astãzi nu te voi certa pentru nimic din ceea ce iei, cãci dau de dragul lui Allah. Îngerul a zis: Pãstreazã-ţi bunurile, cãci toţi aţi fost puşi doar la încercare şi Allah este mulţumit de tine, dar este nemulţumit de ceilalţi doi tovarãşi ai tãi.
(Convenit)


66. Şadad ibn Aus (Allah sã-l aibã în mila Sa!) a relatat cã Trimisul lui Allah a zis: Un om înţelept este acela care-şi impune cumpãtarea (şi se înfrâneazã de la fapte rele) şi face fapte bune ca sã-l ajute dupã moarte; omul prost este acela care se supune poftelor şi plãcerilor sale şi cautã la Allah doar împlinirea dorinţelor sale deşarte.
(Tirmidhi)


67. Abu Huraira (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Trimisul lui Allah a zis: O pãrticicã a perfecţiunii unui credincios în Islam este ca el sã pãrãseascã lucrurile şi faptele care nu-i sunt de nici un folos atât în lumea aceasta, cât şi în Viaţa de Apoi.
(Tirmidhi)


68. 'Umar (Allah sã-l aibã în mila Sa!) relateazã cã Profetul a spus: Nici un credincios nu va fi tras la rãspundere pentru cã şi-a bãtut nevasta (în Ziua Judecãţii) (1).
(Abu Dawud)
(1) Allah Însuşi este Pãzitorul slujitorilor Lui. El şi-a numit credincioşii ca supraveghetori ai nevestelor şi copiilor lor. Singura responsabilitate a unui tatã este sã-şi salveze
copiii şi pe mama lor de chinurile Iadului. Ca pãzitor al familiei sale el trebuie sã aibã grijã de faptele celor ce depind de el. El are datoria sã-i îndemne sã primeascã învãţãturile Islamului şi sã se înfrâneze de la pãcat. În cazul în care ei acţioneazã împotriva legilor Şari'a, el are puterea sã-i pedepseascã cu dreptate El nu va fi tras la rãspundere pentru cã face acest lucru cu intenţia de a-i corecta. (N.T.)